Okay e luna februarie si incepe depresia de sfarsit de iarna inceput de primavara. Toata lumea se plimba pe strada cu un sictir nemaivazut si cu o fata lunga si plictisita care cere multa bataie. De exemplu azi mergeam pe bulevardul Tomis cu niste amice, cand trece pe langa noi un cuplu . Pe langa faptul ca nu se bagau in seama , si doar se tineau de mana , amandoi aveau aceasi fata de om plictisit si nedormit de o saptamana. Este trist ce se intampla in tara asta , si problema mai grava este ca nimeni nu ne poate ajuta. Ne mai intrebam de ce avem atatia copchii emo pe strazi shi prin baruri. Pai e clar noi nu stim cum sa iesim dintr-o depresie, ba mai grav ne afundam si mai mult in ea.
Acum stau si scriu pe blog (este ora 00:11 hai si 12) dupa o luna aproape, o luna in care am avut multa treba. 8 zile a fost Pauline , o eleva frantzuzoaica in casa mea. Ador schimburile de elevi ,sunt absolutely awesome. 8 zile de umblat pe la biliard , bowling , cluburi si baruri . A fost obositor , obositor de frumos si costisitor dar asta e . Peste 2 luni plec shi eu in Franta la St. Tropez so nu am de ce sa ma plang ..
Cu dragoste si o palma peste ceafa depresivilor ,
Oana